Epilog: O eternitate cu tine!

S`a ridicat de langa mine , si a inceput sa alerge spre casa.Nu am stat prea mult si am inceput si eu sa alerg.Alergam repede , vroiam sa vad din nou ochii plini e iubire ai Bellei.Iubire pentru mine, nu pentru Anthony , doar pentru mine.
Nu ne`a luat mai mult de 5 minute pana am ajuns.Am intrat in casa , la fel de grabit ca mai devreme.Puteam vedea in miscarile lui Anthony ezitarea de a se grabi , insa mergea si el repede.Nu se grabea, stia ca odata ce ii va readuce amintirile , Bella o sa fie furioasa pe el pentru ca a facut`o sa uite.
Am intrat in dormitorul lor , Bella era intr`un fotoliu , ghemuita.Purta o pereche de blugi albi si un maieu albastru ce ii ajungea pana dupa fund.Ma bucuram nespus de mult ca se imbracase.Cand ne`a vazut s`a ridicat in picioare , insa nu apuca sa spuna nimic.Ochii ei nu mai aveau acea culoare ciocolatie , erau de un alb pur.
Apoi mi`am mutat pirvirea spre Anthony si am putut observa ca si ochii lui aveau aceasi culoare.Daca nu stiam despre ce e vorba, as fii crezut ca sunt posedati de fantome.
Dupa cateva minute bune de asteptare, ochii Bellei au devenit la normal.Am simtit ca un pumnal infipt in inima moarta cand am observat ca pe fata Bellei se citea numai suferinta.Suferinta si durere! Deseori sunt considerate a fii sinonime , insa nu e asa.Aici reprezinta doua cuvinte total diferite dar sunt doua cuvinte care se completeaza unul pe altul.
A inceput sa suspine, si sunt sigur ca ar vrea si sa planga , insa nu putea.
-Anthony!Edward! a suspinat.
Numele nostru a fost acompaniat de multa durere.
-Bella , am spus ducandu`ma langa ea , insa ea si`a pus palma in fata mea , ordonandu`mi sa ma opresc.Sa nu o ating.
-Nu`mi spune nimic,Edward!Nu poti sa imi spui nimic! a spus asta, din nou,cu un suspin.
Acum, vechea problema.Bella nu stie ca am fost cotrolat de Chelsea, deci , inca ma uraste.Ma uraste.Suna atat de urat cuvintele astea doua , insa stiam ca le meritam din plin.Le meritam pentru ca nu am stiut cum sa nu o fac pe Bella sa sufere.Nu am stiut sa fiu puternic in fata puterii lui Chelsea.
-Bella, trebuie sa iti explic!Te rog...
Vroiam sa ma lase sa ii explic.Trebuia sa ma lase...Nu putea ca din cauza lui Chelsea relatia noastre sa se destrame.Am pierdut`o un an de zile.Nu mai pot sa o pierd din nou.
-Nu,Edward!Nu am nevoie de explicatiile tale! a tipat Bella ferindu`se si mai mult de mine.
-Bella!a spus Anthony.Nu Edward a fost acela care te`a tradat.Chelsea il manipula.
M`am uitat socat la Anthony.De ce facea asta?De ce ma ajuta?Nu vroia el sa fie cu Bella?De ce ma ajuta pe mine sa imi rezolv problemele?
-Nu! a spus Bella.El vroia ca Volturii sa ma omoare! Chiar mi`a spus sa ma predau...
Cu fiecare cuvant pe care il spunea despre greselile mele , cu atat pumnalul infipt in inima se rotea si se rotea, facandu`ma simt durerea intr`un val malefic.
-Nu el a spus asta , Bella! Chelsea l`a controlat.Trebuie sa intelegi asta!
Inca eram mirat de faptul ca Anthony a intervenit pentru mine.Stiam ca acum ceva timp ne intelegeam bine , insa de cand am venit in Japonia si l`am vazut cu Bella , am crezut ca il urasc.Dar nu!Nu il uram, nu puteam sa il urasc.Era varul meu , si chiar daca nu mai avem sange in corp pentru a dovedi asta , il consideram tot varul meu.Iar acum, el imi ia apararea.
-De ce faci asta?l`am intrebat.
Anthony si`a mutat privirea spre mine , apoi rosti :
-Pentru ca deja am facut prea mult rau.Vreau sa ajut.Bella, acum tu decizi daca vrei sau nu sa fii cu Edward.Pentru ca aici nu are loc de iertare, poate Edward sa te ierte pe tine pentru ca tu nu ai de ce sa il ierti. spunand asta , a sarit pe fereastra.
Vampirul care tocmai a plecat , chiar era varul meu.Anthony.



Am stat asa cateva minute , cred.Se prea poate sa fii trecut si ore , insa mie nu mi sa parut a fii asa de mult.Asteptand decizia ei.
-Edward! a soptit.Imi pare rau!
Am zambit automat.Bella, inca ma mai iubea.
-Shhh! Nu are de ce sa iti para rau!

M`am aplecat spre ea, bucuros ca de data asta nu m`a mai respins, si i`am dat un sarut lung si pasional pe buze.Viata mea , inima mea a reinviat!
-Te iubesc!mi`a soptit langa buzele mele.
-Eu te iubesc mai mult!am spus zambind.
-Taci! a spus , iar eu am inceput sa rad.
Nu a putut sa se abtina si a inceput si ea sa rada.
```````````````````````````````````````````````````````````````
,,Lumea ar spune ca o data ce ai pierdut pe cineva nu il poti recupera.Nu pentru ca nu ai vrea , dar pentru ca nu te poate ierta.Le`am dat dreptate , cateodata , insa de cand am cunoscut`o pe ea lumea mea s`a schimbat.Puteam sa imi sacrific eternitatea , numai pentru ea.Daca ea nu ar fii cu mine , nu as vrea sa mai traiesc.Asta e iubirea? Sau e doar o infatisare a ei?Da…asta e iubirea. Am gasit raspundul la aceasta intrebare acum , cand simt ca nu pot sa o iubesc mai mult decat o iubesc deja.Sufletul meu , viata mea , inima mea, toate au prins viata , datorita ei.
Ii datoram atat de multe , si ea atat de putine.Insa nu mi`a cerut niciodata nimic in schimbul iubirii ei.Doar a stat langa mine , iar eu am ranit`o.Insa nu stiu prin ce minune , ea s`a intors la mine.Te iubesc, Isabella Marie Cullen!”
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Hey…deci asta e epilogul…:D stiu ca probabil nu mi`a iesit prea frumos…e din cauza ca nu prea ma inteleg cu finalurile fericite.Eh, insa am facut tot ce am putut.Sper sa va placa , si sa mai cititi si alte ficuri scrise de mine.Multumesc pentru toate gandurile de lauda la adresa mea si a ficului. Pooopici , Rosemary;)