Capitolul 4:Miros de corcitura

(Recunosc...nu am puterea sa te recunosc)


Cand acea zi de scoala se terminase,m-am hotarat sa ma duc sa platesc masina.Drumul nu a durat mult,asta pentru ca banca nu era departe de liceu.
Lumea se plimba prin holul lung al bancii,unii intrand,altii iesind.Dupa ce am paltit m-am intors in masina.Ajunsa acolo am pornit masina,iesind pe soseaua plina cu masini si scutere.M-am aplecat pentru a porni radioul.Am bagat CD-ul meu preferat de muzica.In boxele mici din spate,incepea sa se auda melodia My immortal cantata de Evanescence.
Era o melodie ce emana pasiunea,si tot odata linistea.Tocmai de aceea era printer melodiile mele preferate.
Melodia era atat de frumoasa incat nu m-am putut abtine sa nu cant.



I'm so tired of being here
Suppressed by all my childish fears
And if you have to leave
I wish that you would just leave
'Cause your presence still lingers here
And it won't leave me al…




Insa nu am mai putut continua,deoarece am zarit un baiat care a intrat in fata masini mele,la o distanta de aproximativ douazeci de metri.Am apasat frana disperata.Nu vroiam sa mai omor oameni.
Masina se opri incetul cu incetul,oprindu-se la o distanta de vreo doi metri de baiat.Am oprit radioul,iesind din masina.Eram atat de furioasa pe baiatul acela.Vroiam sa tip la el.Din cauza lui urma mai adaug un cadavru pe lista mea de omucideri.
Dar,cand am facut contact cu aerul ce trebuia sa fie proaspat,am simtit un miros gretos de corcitura.Am incercat sa simt de unde vine mirosul.Surpriza!Mirosul venea de la baiatul ce acum statea ingenunchiat pe jos,in urma aproape-accidentului.
Imediat ce si el a simtit mirosul meu de vampir,s-a ridicat in picioare uitandu-se la mine.
Cand ajunse aproape de mine, a scos un marait puternic.
-Corcitura,ce cauti aici?l-am intrebat.
-Acesta este orasul meu si eu ar trebui sa te intreb lucrul asta,strigoiule!a spus fiind vizibil furios.Esti unul dintre Culleni?
Deci,corcitura aceasta il cunostea pe Edward si familia lui.
-Nu!Ma numesc Bella Swan si am venit de curand in oras.
Privirea lui imi dadea de inteles ca nu eram binevenita.
-Strigoiule,eu sunt un varcolac,desi ma indoiesc ca nu ti-ai dat seam.Si asta imi spune ca trebuie sa te ucid,spre apararea oamenilor din Forks.
Varcolac?El chiar credea ca e vracolac?Ce corcitura stupita!
-Varcolac?Eh,ai vrea tu!am spus cu un pic de sarcasm in voce.
Privirea lui imi spunea ca e nedumerit.
-Ce vrei sa spui?ma intreba.
-Voi nu sunteti varcolaci.Sunteti decat niste corcituri.Alta denumire nu ar fii mai buna pentru voi.am spus.
Deci,corciturile astea se credeau varcolaci,adevaratii stapani ai puterii transformarii.
Se uita la mine nedumerit,parka…ranit.Dar nu aveam ce-i face.Pur si simplu am spus adevarul.
Ma lua de mana si ma ,,conduse” pana la buticul dupa cealalta parte a drumului.Ma puse pe scaun,dupa care se aseza si el pe scaunul din fata mea.
-Sa revenim sa discutia noastra anterioara.De ce ar trebui ca tu sa ma ucizi?am intrebat eu radicand din spranceana.
Se uita la mine cu privirea aceea prierduta.
-Pentru ca eu sunt…aparatorul Forks-ului.Singurii vampiri care au voie aici sunt Cullenii,din cauza tampitului de tratat pe care l-au facut cu strabunicul meu.Crede-ma ca daca nu ar fii tratatul,i-as fi omorat pana acum.explica corcitura.
-Oh,fii serios!am spus.Tu chiar crezi ca ii poti ucide pe Culleni?Ai vazut cati sunt?
Corcitura schita un zambet.
-Da!Am vazut!Dar tu nu ai vazut cati suntem noi.spuse el cu acelas zambet tampit.
Oh,te rog!Chiar si asa,vampirii sunt mult mai puternici decat corciturile astea care pretind ca sunt varcolaci.
-Totusi,nu stiu de ce nu te omor pe tine acum.spuse el ganditor.
-Poate ca iti este frica de mine!am presupus eu cu un zabet smecher.
-Oh,i-ati gandul!spuse el cu acelas zambet ca mai devreme.Pur si simplu…nu stiu.Ceva din mine nu ma lasa.
-Pacat,mie nu imi sta nimic in cale sa te omor pe loc!Mai ales ca era sa te omor cu masina.am spus cu o urma de umor in voce.
-Dar,totusi!Probabil as omori orice alt vampir,dar cu tine…e altfel.
Brusc,mirosul corciturii asteia mi-a venit direct in fata.Era o duhoare atat de scarboasa incat nu mai puteam respira.Cum poate oamenii sa treaca pe langa el,fara sa lesine?
-Ti-ar face bine o baie!i-am spus sperand ca il pot jigni.Mirosi ca naiba!
-Nici tu nu mirosi prea misto.imi spuse el facandu-mi cu ochiul.
Totusi,chiar si cu mirosul acela insuportabil,corcitura era de treaba.,,De treaba”…asta ar fii insemnat o raritate.Eu,vampirul Bella Swan sa ma imprietenesc cu o corcitura care mai si duhneste.Dar,daca stau sa ma gandesc mai bine,nimeni nu ma putea opri.
La un moment dat,chelnerul vine la masa noastra cerandu-ne comanda.
-Ah,eu nu vreau nimic!am spus.
Bineinteles ca daca ar vrea sa imi aduca un pahar de sange proaspat nu m-as supara.
-Eu vreau o savarina si un suc.ii spuse corcitura chelnerului.
-Si tu esti…?am spus eu lasand intrebarea neterminata,stiind ca isi va da seama ce am vrut sa spun.
-Oh,am uitat sa ma prezint.Eu sunt Jacob Black.imi spuse el intinzandmana spre mine.
-Cum am mai spus,eu sunt Bella!am spus punandu-mi mana mea rece in palma lui fierbinte.
Era asa de calda palma lui,incat nu cred ca o mai puteam tine mult acolo.
Chelnerul veni sa ii aduca lui Jacob comanada.Nu m-am putut abtine sa nu ii arat putin dezgust lui Jacob pentru mancarea ce o alesese.Era gretoasa.Mi-am tras mana din palma lui,lasandu-l sa manance.
Jacob incepuse sa manance din savarina,mai luand cate o gura de suc din cand in cand.
-Deci,tu ii cunosti pe Culleni?ma intreba cu gura plina.
-Mda…eu si Edward Cullen aveam ora de biologie impreuna!Dar inafara de asta,ma inteleg bine si cu fratii lui.i-am explicat.
Jake terminase in sfarsit din savarina si acum mai lua cate o gura de suc pentru al termina.
-Si tu esti…ah…cum numea Cullenii dieta lor?spuse ganditor.
Am scot un chicot mic care se pare ca i-a atras atentia pe mine.
-Vegetariana!Si da..sunt si eu asa.
-Misto!Inseamna ca nu va trebui sa te omor.spuse el la fel de ganditor ca mai devreme.
Seara incepuse sa isi faca aparitia printre norii ce se aflau pe cer.M-am ridicat de la masa vrand sa plec,dar Jake ma opri punand palma lui pe incheietura mainii mele.
-Da?am intrebat asteptand un raspuns.
-Ne vom mai vedea?
M-am gandit pentru un moment la asta!Hmmmmm…Un vampir sa fie prieten cu o curcitura.
-Uite!imi spuse el intinzand spre mine o tablita de plastic.Numarul meu de telefon.
-Oh,mersi!am spus nestiind ce altceva sa zic.
El doar mi-a facut cu ochiul.
Am plecat din butic indreptandu-ma spre Porshe-ul meu.Nu mai vanasem de ceva vreme,asa ca m-am hotarat sa ma duc la cea mai apropiata padure ca sa vanez.Am pornit muzica,apoi am accelerat.
Incepuse o alta melodie care era de asemenea pe lista mea de muzica preferata. Melodia se numea ,,Insatiable" cantata de Savage Garden.
Semaforul din fata mea arata rosu,asa ca am decis sa respect regulile oamenilor. Langa masina mea,in partea stanga,se opri un Volvo de aceasi culoare cu masina mea.Stiam a cui era masina:a lui Edward Cullen in persoana.Mi-am intors capul in incercarea de a vedea ceva.Asa cum banuiam,Edward statea in scaunul soferului, uitandu-se la ceva in stanga.Langa el era Emmett.
Dintr-o data privirea lui s-a intors in directia mea.Cand m-a vazut,fata lui s-a transformat intr-una careia i-a spus cineva ca Mos Craciun exista.
-Hei,Eddy!spuse Emmett atragandu-i atentia lui Edward.
-Mda...zi!zise Edward neintorcandu-si privirea spre el.
-Uite-o pe Bella!
Edward se uita rapid spre mine.Privirile noastre se intalnira in sfarsit.Parul lui aramiu era atat de frumos,pur si simplu nu imi puteam lua ochii de la el.Era asa de frumos,chiar si pentru un vampir.
Semaforul se facu verde,lasand masinile oprite sa porneasca.Masina mea porni in acelas timp,in aceeasi directie,Emmett se uita incontinuu la mine,zambind usor.Soferul Volvo-ului incetini putin,acest lucru permitandu-mi mie sa inaintez.Dupa cateva minute nu mai vedeam acea masina argintie in spatele meu.
Am mers cu aceeasi viteza pana intr-o padure.Am oprit masina,apoi m-am dat jos intreptandu-ma cu pasi umani in padure.
Cand am fost sigura ca nimeni nu ma poate vedea,am incercat sa alerg cu o viteza vampirica.Un miros de caprioare imi veni direct in fata.Se aflau la zece metri de mine,in partea de est.
Cand am simtit gustul sangelui animalului in gura mea,mostrul din mine imi spune ca vrea mai mult arzandu-mi gatul.
Am baut decat sangele a doua caprioare.Cand mi-am infipt dintii in gatul celei de-a treia,un miros puternic de vampir inunda simturile.
Dupa niste copaci,se puteau vedea doua siluete.Cand s-au apropiat de mine mi-am putut da seama ca erau Edward si Emmett.
I-am dat drumul caprioarei fara viata ridicandu-ma din pozitia in care stateam.I-am privit pe cei doi cu o privire plina de suspiciuni.Emmett nu spunea nimic,doar ridica din umeri.M-am uitat la Edward cu aceeasi privire,punand intrebari cu subinteles.Dar el nu raspunse nimic.
-Pfff,Bella!Mirosi ca un caine dintr-aia.spuse Emmett punandu-si mana la nas.
Edward paru ca nu observase,dar acum ca era atent la miros,se stramba si el putin.
-Deci,ce cautati pe aici?intreb eu vazand ca nimeni nu raspunde la intrebarea mea nepusa de mai devreme.
Edward inceta sa se mai strambe din nas,apoi spuse:
-Tiam vazut masina parcata si m-am gandit sa iti tinem companie la vanatoare!
-Mmmmmm.am mormait eu.
Au mai trecut cateva minute in care noi trei stateam si ne priveam unul pe altul.Puteam sa stau si sa ma uit la Edward o eternitate.
-Ei bine,Bella,Edward!Eu trebuie sa plec.Ma asteapta Rose.spuse el zambind ca un copil mic.Si va trebui sa plec cu Volvo-ul lui Edward,asa ca Bella,te-as ruga sa ii oferi si lui un loc liber in masina ta.
Si acestea fiind spuse,Emmett topai cativa metri,apoi o lua la fuga.
Edward nu isi muta nici o secunda privirea de pe fata mea.Recunosc ca imi placea ca el sa ma priveasca,dar acum incepea sa ma enerveze faptul ca de cateva minute facea asta incontinuu.
-Daca ai venit sa vanezi,atunci vaneaza!
Replica mea l-a facut sa se trezeasca la realitate.Incepuse a fugi spre o caprioara aflata la nu mai mult de cincisprezece metri.M-am apucat si eu sa imi termin masa.M-am napustit asupra unei caprioara aflata la mare distanta de locul in care Edward vana.
M-am uitat la hainele ce le purtam si erau impecabile.Atatia ani de practica mi-au prins bine.
M-am dus la masina,gandindu-ma ca Edward ar veni singur acolo.M-am asezat pe scaunul soferului ,apoi am inchis portiere.Am dat drumul la muzica.De aceasta data era Never Think cantata de Robert Pattinson.Binenteles ca si melodia asta era printre favoritele mele.Inca o data nu m-am putut abtine sa nu cant…



I should never think
What’s in your heart
What’s in your home
Si I won’t


Dar apoi a inceput o alta voce sa cante,asa ca m-am oprit.

You’ll learn to hate me
But still call me baby
Oh,love
So call me by my name

Canta asa de frumos,nu vroiam sa se mai opreasca.

And oh save you soul
Save your soul
Before,you’re too for gone
Before nothing can be done

Dar s-a oprit.M-am uitat la persoana care a cantat si era Edward.Avea o voce atat de frumoasa.Pur si simplu imi doream sa il ascult zi si noapte,noapte si zi.
Se uita amuzat la mine.Oare ce facusem?Oare am spus lucrurile alea cu voce tare?Nu,nu cred.
-Ai o voce foarte frumoasa!imi spuse.
M-am incruntat.El avea o voce pe care as dori sa o ascult mereu si tot el imi zicea ca eu am o voce frumoasa?Cred ca glumeste.
-Eu nu sunt nimic in camparatie cu tine.am spus sincer.
A scos un mic chicot.
-Totusi si tu ai o voce speciala.
Miam dat ochii peste cap la auzul cuvintelor lui.
-Daca o sa mai continui ,nu o sa te mai cred deloc.am spus iritata ca se tot incapatana sa imi spuna lucruri frumoase despre vocea mea,cand el era aici ca sa ma compar singura cu el.
Fara nici vre-un avertisment a inceput sa rada zgomotos.Ma uitam serioasa la el,incercand sa imi amintesc ce spusesem incat l-ar putea face sa rada asa.Cand el mi-a fazut fata serioasa,a inceput sa rada si mai tare.
Peste aproximativ zece minute s-a oprit,afisand un zambet larg.
Eram de-a dreptul enervata de comportamentul lui.M-am uitat incruntata la el.
-Edward Cullen!Treci imediat in masina.Altfel te las aici.aproape am tipat la el.
A inceput din nou sa rada,dar a facut cea ce i-am spus.A traversat masina prin fata ei.Cand a ajuns langa portiera de pe partea pasagerului,m-am aplecat sa i-o deschid.S-a asezat pe scaunul de langa mine punandu-si centura.Eu deja uitasem de centura,asa ca am pus-o si eu.
Melosia care incepuse era I was broken, cantata tot de Robert Pattison.
-Vad ca iti place cum canta Robert Pattinson!spuse el.
-Da,este printre cantaretii mei preferati.Modul lui de a canta…nu stiu…imi place.
-Mda!Are un mod aparte de a canta.recunoscu Edward.
Melodiile se schimbau pe rand,aratand ca minutele treceau.Nu stiam unde locuia Edward,asa ca m-am hotarat sa o iau pe drumul ce ducea spre casa mea.
-Pffff,Bella!Emmett chiar avea dreptate.Mirosi a caine.spuse el afisand pe fata o urma de dispret.
-Nu incepe si tu!am spus satula de toata situatia asta…

Capitolul 3:Rosu si Negru

pentru inceput o sa incep cu o mica poezie scrisa de mine...daca va uitati pe vertical iese cuvantul ,,vampir" ...sper sa va placa:X:X:X:X

Vampir

Vampir este cuvantul
Acela care tace precum mormantul
Muritorii il apreciaza
Putand intra in orice vraja
Intens il idolatrizeaza
Respectul se degaja.





PDV Bella

Noaptea…cel mai ingrozitor moment.pur si simplu stateam in fata calculatorului cautand diverse.
In noaptea aceasta am decis sa ma uit la niste poze cu diferite masini,pentru a-mi cumpara una.
Am aprins calculatorul,intrand pe pagina de Internet.Am scris la Google cuvantul ,,masini” si mi-au aparut diferite masini.BMW-uri de mai multe culori,Mercedes-uri.Am trecut cu privirea peste cateva modele de masini,pana am dat de una superba.Era vorba de un Porshe argintiu.Era micuta,dar puteau intra vreo 5 oameni in ea…intr-un cuvant perfecta.
Nu ma intereseaza pe mine in mod deosebit,dar imi place sa merg cu viteza mare.
Am gasit un numara de telefon pentru a o putea comanda acasa.Scria ca poti suna oricum,iar un angajat iti va raspunde si va completa formularele.
M-am uitat la ceas.Era 4:36.Mi-am scos telefonul din buzunar si am inceput sa formeze numarul.Dupa un lung telefon,formularele erau gata.Trebuia sa primesc masina in jur de ora 6.Acum era 5:09.M-am decis sa citesc.
Singura carte pe care nu am citit-o pana acum(acest lucru pentru ca am cumparat-o de curand)era La rascruce de vanturi de Emily Bronte.
Era vorba de un om pe nume Heathcliff,care a avut parte de un trecut ingrozitor.Povestea era spunsa de fosta servitoare a lui,Ellen Dean.
Nu am apucat sa citesc decat vreo suta de pagini cand camionul cu noua mea masina a claxonat in fata casei.
Am iesit afara cu capodul pe mine in semn ca am dormit.Erau doi tipi binefacuti, imbracati in salopete.Nici unul nu avea mai mult de 25 de ani,lucru fiind sigur.
Can m-au observat,se uitau la mine ca si cum as fii o ciudata.Unul avea parul brunet,iar celalalt avea parul roscat.Ambii aveau ochii caprui.O culoare asemanatoare cu fostii mei ochi.Cand eram om,aveam ochii de un caprui patrunzator,iar acestia de vampir au o culoare cidata de negru.
-Buna!a spus brunetul.Eu sunt Jack.
-Bella!am spus.
Roscatul nu spunea nimic.Pur si simplu se uita la mine.In privirea lui se putae observa incatarea.
-Iar el este Zack.spuse Jack aratand spre roscat.
-Incantata.
-Si eu de altfel.a spus roscatul intr-un sfarsit.
Mi-am luat privirea de la ei uitandu-ma inauntrul camionului.Acolo se afla mica mea printesa.Era mult mai frumoasa decat in acea poza.
-Ah,da!Masina!spuse brunetul ciufulindu-si putin parul.
-Este perfecta!am laudat-o eu.
-Mda…sunt printre cele mai scumpe masini.ma anunta Zack.
Baietii mi-au coborat masina parcand-o langa drum.
-Bani va trebui sa ii depui la banca,in contul care tocmai s-a deschis pe numele tau.ma informa Jack.
-Ok.
Se urcara in partea din fata a camionului prinind mototrul.Inainte sa plece imi facu amandoi usor cu mana.M-am uitat in interiorul masini si am observat un plic pe scaunul soferului.Masina era descuiata asa ca am deschis-o ca sa pot lua plicul.
Am desfacut plicul si in interior se afla cheile.Le-am luat si am plecat in casa,dar nu inainte de a incuia masina.
Cand am intrat inapoi in casa era ceasul 7,asa ca m-am gantit ca era timpul pentru o noua zi de liceu.
M-am schimbat de hainele cu care eram imbracata,luandu-mi o pereche de blugi treisferturi,cu un tricou mov.In picioare mi-am luat o pereche de adidasi de culoare alba cu parti mici de mov,de la Nike.Mi-am luat geanta cu carti si am pus-o pe umar.
Am iesit afara indreptandu-ma spre masina mea.M-am urcat in scaunul soferului,apoi am pornit motorul.Cu o usoara accelerare,masina a pornit in drum spre scoala.
Ajunsa in curtea scolii,mi-am parcat noua masina langa un Volvo argintiu.Cand m-am dat jos din masina,mirosul de vampire imi inundara simturile.Bineinteles,ca pentru oameni era cel mai frumos miros,dar pentru noi era ceva obisnuit.
L-am observat pe Edward satnd pe scaunul soferului.Celelalte portiere ale masini s-au deschis facandu-si aparitia fratii lui Edward,cei de la cantina.Intr-un sfarsit iesi si el din masina plictist,facand imediat contactul cu mirosul meu.Totusi,spre surprinderea mea,nu mi-a adresat nici un cuvant.In loc de asta,s-a indreptat spre cadire impreuna cu fratii lui.Se pare ca atata atentie din partea lui am primit.Cred ca a vrut sa vorbeasca cu mine doar ca sa afle daca eram un pericol pentru oras.
Poate ca a fost vorba de un joc cu betisoare,pe care Edward l-am pierdut,fiind silit sa vada daca eram vegetariana sau nu.
Am hotarat sa arat ca nu imi pasa,asa ca m-am indreptat spre prima mea ora:franceza.O ora super plictisitoare pe care nu as vrea sa o mai fac niciodata,ca si celelalte de altfel.
Cu toate ca este foarte chinuitoare,ora a trecut repede.Ma indreptat ganditoare pe hol spre urmatoarea ora.Oare de ce as fi vrut ca Edward sa ma bage in seama?Oare de ce m-a deranjat atat de tare faptul ca pentru el sunt invizibila.Deodata,am simtit ca cineva a intrat in mine.Impactul a fost atat de puternic,incat m-am dezechilibrat si am cazut jos.
Geanta,plina cu carti,imi scapase din mana,si acum staea pe jos,langa mine.
Mi-am ridicat capul pentru a putea vedea cine era neatentul care nu vedea pe unde mergea.Surpriza a fost cand am constatat ca era noul meu prieten uman,Mike.
Din fericire pentru el,isi mentinuse echilibrul si nu a trebuit sa fie ,,aterizat” pe jos asa ca mine.
In sfarsit ochii lui se deschisera sic and ma vazuse ramase uimit.
-Oh,Bella!spuse el.Imi cer scuze ca te-am lovit.Nu eram atent!
-Nu-I nici o problema.Dar ar fi dragut daca m-ai ajuta sa ma ridic.am spus eu cu un zambet pe buze cat am putut de adevarat.
-Ai dreptate!spuse el in timp ce imi intinse mana.
Mi-am pus mana intr-a lui.El o stranse usor,supa care ma trase pentru a ma ridica.Se apleca sa imi ia geanta dupa care mi-o puse inapoi pe umar.
Sunetul asurzator al clopotelului rasuna in tot liceul.
-Cred ca o sa intarziem la ora daca nu ne grabim.am spus zambind.
-Cred ca ai dreptate.Si scuze inca o data pentru cazatura!
-Nu-i nimic.Mai vorbim.Pa!am spus.
-Pa!mi-a spus dupa care se indrepta spre urmatoare lui ora.
Am facut si eu la fel.In sala de fizica era agitatie in semn ca profesorul inca nu a ajuns.M-am dus spre banca mea situata langa fereastra.
Colega mea de banca era o fata cu parul saten suvitat blond.Era genul de fata care credea ca intreaga lume ii este la picioare.Dar atunci cand trebuia sa invete spunea ca viata a fost facuta ca sa o traiesti,nu ca sa iti petreci timpul invatand.Numele ei era Catherine Ashton.
Se asezara langa mine,nebagabdu-ma in seama.Discuta cu unul dintre colegii nostri despre ceva ce cu siguranta nu avea legatura cu liceul.
In sfarsit profesorul a intrat asezandu-se la catedra.Ca de obicei,ora am petrecut-o scriind ceea ce ne dicta profesorul.Si in Alaska era la fel ca in Forks,in orele de fizica nu discutam despre lectia de zi,pur si simplu obisnuiam sa scriem vreo cateva pagini.
Pauza de pranz a venit aducand cu ea o mare agitatie in cantina.De data aceasta mergeam singura spre cantina,asta pentru ca lui Mike i-a fost rau si a plecat acasa.
Cand m-am dus la rand pentru a lua mancare pentru ca dupa aceea sa o arunc,cineva m-a prins de brat.Mi-am intors capul si l-am vazut pe Edward cu un zambet urias pe fata.
-Buna!spuse el.
-Buna!am spus intorcandu-ma inapoi spre rand.
-Am vrea sa stai cu noi la masa,desigur asta daca vrei si tu.
-Am vrea?am intrebat nestiind la cine se refera.
-Eu si fratii mei.spuse facandu-mi cu ochiul.Deci,ce zici?
-Ok.Nu as avea nimic de pierdut.am spus.
Dupa ce mi-am luat tava cu manacare l-am urmat pe Edward la masa lui.
Mi-a tras scaunul,dupa care s-a asezat langa mine.In fata noastra stateau ceilalti patru.Toti ma priveau cu niste ochi precauti,dar in acelas timp cu un zambet dulce.
-Buna!Eu sunt Alice!spuse bruneta.
-Bella.
-Sper sa fim cele mai bune prietene!spuse Alice.
-Vom fi!am asigurat-o eu.
-Eu sunt Rosalie!Ei sunt Emmett si Jasper.spuse blonda aratand spre fiecare in parte.
-Incantata!
Blondul,care dupa spusele lui Rosalie,se numea Jasper,ma privea ciudat,cu teama.Cred ca ii era teama de mine,indoindu-se de capacitatea mea de control.
Cand si-a dat seama ca a fost prins uitandu-se la mine,si-a intors privirea in tava lui cu manacrea neatinsa.
Fara vre-un avertisment,o eleva s-a apropiat prea mult de masa noastra.Mirosul ei era destul de apetisant,insa eu nu mai aveam nici o problema cu asta.
Cand m-am uitat in sus l-am vazut pe Jasper incremenind.Ochii lui erau de un rosu aprins in timp ce se uita la acea eleva.Cred ca nu mai fusese la vanatoare de ceva vreme.
Dintr-o data,Edward i-a lovit piciorul.Acest lucru l-a facut pe Jasper sa se trezeasca din cosmarul sau.Acesta s-a uitat la Edward cu o privire scuzatoare.
Alice se uita concentrata la marul ce il invartea in maini.Arata de parca tocmai vorbea cu cineva numai prin ganduri.O privire fulgeratoare a mers de pe mar pana pe fata lui Edward si inapoi.
M-am uitat si eu la vampirul de langa mine.Cand m-a observat si-a mutat privirea de la Jasper la mine.
-Scuze pentru asta,Bella!spuse Jasper din senin.
M-am uitat din nou la el.Ce puteam sa zic?,,Nu-i nimic"?,,Nu ai de ce sa iti ceri scuze"?Nu cred ca se potrivea vre-una,asa ca am decis doar sa dau din cap.
-Deci,Bella!spuse Alice.Tu ai vreo putere speciala ca vampir?
Imediat am lasat capul in jos.Stiam ca e o putere extraordinar de ciudata chiar si pentru un vampir.Si Edward isi va da seama imediat ca eu am fost cea care a oprit timpul ziua trecuta.Totusi,ce alte optiuni mai aveam?
-Puterea mea este...sa opresc timpul...si...puterile psihice ale altor vampiri.am spus inca cu capul in jos.
-Wow!Asta da putere!spuse Emmett ca un copil care tocmai a aflat ca a castigat concursul de Matematica.
-Deci,cea care a oprit timpul ieri ai fost tu?ma intreba Edward.
-Da!am spus.
Ceilalti de la masa au facut o fata mirata.Bineinteles ca ei nu stiau nimic.Doar Edward a vazut asta.
-Ce?Ieri a fost oprit timpul?a intrebat Alice.
-Mda...Dar puterile voastre care sunt?am spus interesata de puterile lor.
-Ei bine,eu pot sa vad viitorul,Jasper poate sa controleze emotiile,iar Edward citeste ganduri.spuse Alice entuziasmata.
-Wow!Ce puteri splendide!
Zgomotul facut de clopotel anunta sfarsitul pauzei de pranz.Elevii incepura sa se ridice de la mese,indreptandu-se fiecare spre clasa lor.M-am ridicat de la masa.Am plecat spre urmatoarea mea ora,printre multimea de elevi.
-------------------------------------------------------------------------------------
imi cer scuze ca in primul capitol cand am spus de puterea Bellei de a opri timpul am omis faptul ca ea mai poate si sa opreasca puterile psihice ale altor vampiri...data viitoarea o sa fiu mai atenta;););)

Capitolul 2:O alta lume

Ei bine,m-am gandit ca ar fi mult mai interesant daca capitolul 2 ar fi capitolul 1 dar din perspectiva lui Edward Cullen...sper sa va placa...si comentati pentru a stii daca merita continuat:D




PDV Edward



Cel mai ingrozitor si plictisitor lucru posibil:liceul.Chiar si viata omului este prea mare pentru aceasta plictiseala,sa nu mai vorbim de eternitatea oferita de faptul ca esti vampir.
Cel mai bun mod de a scapa de chinuitoarea plictiseala este sa iti petreci timpul cu familia ta.Acest lucru fiin posibil cand nu sunt prea ocupati cu iubirile lor.
Cel mai des imi petrec timpul cu fratii mei Emmett si Jasper,deoarece Alice este obsedata de cumparaturi si moda,iar Rosalie o ajuta.Nu cred ca as vrea sa imi petrec timpul cu ele,iar la sfarsit sa ma aleg cu o garderoba noua.Carlisle este aproape mereu la spital,fiind cel mai bun doctor din oras.Iar Esme il acompaniaza.
Restul timpului obisnuiesc sa cant la pian,sa compun melodii sau sa schitez.Aveam in camera mea propriul pian.
Noaptea este chinuioarea.Nimic bun de facut in afara sa schitez.Imi placeau foarte mult hobby-urile mele,asa ca le practicam numai cand aveam timp,un lucru destul de des.Aveam un caiet plin cu schite,unele le mai duceam la scoala pentru ora de desen,altele le pastram pentru mine.
Zilele de liceu erau din ce in ce mai rele.Stiam totul la perfectiune.Note maxime fara ca macar sa invat.Colegii si profesorii se intrebau de ce Cullen-ii sunt atat de ciudat de destepti si frumosi.
Intr-un inceput de saptamana,ceea ce pentru elevii obisnuiti insemna un lucru important,o eleva noua s-a hotarat sa se mute in liceul din Froks.Eu unul daca as fii avut de ales,as alege un alt oras,mai putin plictisitor.Defapt pentru un vampir fiecare loc din lume este plictisitor.Acest lucru nu se putea schimba niciodata.
Luni,cand am ajuns la scoala,numele noii eleve era in toate mintile adolescentilor.Isabella Swan.Nu ma interesa in niciun mod aceasta Isabella,dar totusi,am cautat in mintile elevilor,chipul ei.Nu era greu.In mintile tuturor se gasea fata Isabellei.Era frumoasa,deosebita de celelalte fete din scoala.
Orele trecura pe nesimtite.Venira pauza de pranz,unde urma sa stau in fata mancarii,neatingand-o,apoi aruncand-o la gunoi.
Stateam cu fratii mei,la masa noastra obisnuita.Deodata am simtit un miros de vampir necunoscut.Mi-am ridicat privirea din tava mea uitandu-ma in jur.Am incercat sa ma ridic de la masa,dar nu m-am putut misca.Vedeam cum nimeni nu mai misca,nu mai vorbea.Era o liniste mormantala.Oare ce se intampla?Dintr-o data toti din incapere un inceput sa vorbeasca.
Fratii mei au simtit imediat mirosul de vampir.M-am concentrat din nou la acel miros.
Mike Newton traversa cantina cu o fata dupa el.Atunci mi-am dat seama.Vampirul era acea fata.Eleva cea noua.Amandoi se indreptara spre masa unde Newton statea de obicei.Se aseza langa Lauren,iar Isabella in fata lui,cu spatele la mine.
Era un vampir.De asta eram sigur,dar...ce s-a intampalt cu cateva minute in urma.Nimeni nu mai misca.Eu,eu puteam doar sa fiu constient.Nu ma puteam misca,nu puteam vorbi.
,,Edward!"gandurile lui Alice m-au distras de la amintirile mele.,,Avem probleme!"
Am aprobat usor din cap in directia ei.
-Este noua eleva,Isabella Swan.am soptit atat de incet incat nici Isabella nu a auzit.
,,Omule,stim deja asta!"ma informa Emmett.
,,Nu putem sa ne prefacem ca nu s-a intamplat nimic!"imi spuse si Jasper.
,,Ar trebui sa vorbim cu ea.Nu cred ca e periculoasa daca traieste printre oameni."gandurile lui Rosalie imi atrasese atentia.
Ea niciodata nu era asa aparatoare cu cineva,mai ales un strain.
I-am dat cu piciorul,lovind-o usor la glezna.Rosalie nu facu nimic altceva decat sa dea din umeri.
Mi-am intors privirea,spre vampirul necunoscut.Parul elevei noi era de un castaniu pur.Nu imi puteam o culoare mai frumoasa decat acel castaniu.
-Bella.spuse Jessica Stanley.Edward Cullen se uita la tine.
-Edward Cullen?intreba aceasta nedumerita.
-Baiatul din spatele tau.clarifica Stanley.
Din nou,nimeni nu mai vorbea.Aceasi liniste se asternu peste intreaga catina. Isabella se intorsese spre mine,impreunandu-si sparncenele.Era ciudat sa ma uit asa,insistent la ea.M-am uitat repede la Alice,insa fara sa schimb pozitia fetei
Am incercat sa ii citesc gandurile noii eleve,dar...nimic.Dintr-o data toate gandurile celor din incapere imi inundara mintea.Ce se intampla?Cine facea asta?Aceste intrebari mi se invarteau in minte incontinuu.
Clopotelul rasuna in toata cantina.Elevii se ridica de la masa si porni fiecare spre urmatoarea ora.M-am ridicat si eu impreuna cu fratii mei si ma indreptam spre cosul de gunoi.Mi-am aruncat manacarea si ma indreptam spre ora urmatoare:biologie.
Sala de biologie se afla la mica distanta de cantina asa ca am ajuns acolo in cateva minute.Am intrat in clasa indreptandu-ma spre banca mea.Am observat ca Isabella era asezata la aceeasi banca ca mine.Am presupus ca era singura banca libera,asa ca nu am zis nimic.
Mi-am tras scaunul si m-am asezat.M-am uitat la ea,si se pare ca se uita in alta parte.Oare de ce?
Nefiind atent la profesor,l-am simtit pe domnul Marshall punand o cutiuta cu diapozitive pe banca,apoi pleca punand acelas lucru la fiecare banca.Dupa ce termina de pus la toate bancile,incepea sa ne explice.Se pare ca va trebui sa separam fazele mitozei.Acest exercitiu era de facut in echipa.Floare la ureche.Profesorul se intoarse la catedra privind niste hartii.
Am impins microscopul spre vampirul de langa mine spunand.
-Domnisoarele primele.
Pe fata ei se aratase o urma de uimire,dar disparu repede.A tras microscopul la ea, analizandul.
-Profaza!spuse incet.
Am vrut sa o intreb daca pot verifica,dar poate ca avea mai multi ani vampirici decat mine,asa ca am tacut.Am scris repede pe fisa raspunsul.
Isabella,nu...Bella...asa ii place sa ii se spuna,a impins microscopul in directia mea.Am schimbat diapozitivele,apoi examinand-ul pe cel nou.
-Anafaza!am spus sigur de raspuns.
Trase microscopul sprea ea,schimband diapozitivele din nou.
-Telofaza!a spus dupa cateva secunde.
Am tras microscopul din noua la mine facand ceea ce am facut mai devreme,apoi am spus:
-Metafaza!
Se uita ganditoare la mine.Cand observa ca o privesc,intoarse capul uitandu-se la profesor.
Ma gandeam cum oare as putea sa incep conversatia despre vampiri.Probabil si ea vroia acelas lucru ca si eu.Asa ca m-am hotarat sa pun cea mai obisnuita intrebare.
-Cati ani ai?am intrebat.
Fata ei deveni din nou ganditoare.Oare ce incerca sa faca?Sa ma minta?Am incercat din nou sa ii citesc gandurile dar,la fel,nimic.O liniste arzatoare se simti din locul in care statea Bella.Era frustrant.
-17.imi spuse dintr-o data.
Oare ce incerca sa faca?Sa ma ameteasca?Dar stia ca ma refeream la ani de vampiri.
-De cand ai 17 ani?am spus din nou sperand sa primesc un raspuns pe placul meu.
Privirea ei s-a incruntat.Sigur se gandea cu ce sa ma mai ,,inchida".Nu ma puteam obisnui sa nu ii aud gandurile.
-De ceva vreme.spuse ea uitandu-se in alta parte.
Asta devenea chiar enervant.Nu cred ca ar fi necesar sa ascunzi de un vampir cati ani ai de cand ai fost transformata.Dar am senzatia ca va trebui sa ma obisnuiesc cu secretele Bellei.
-Acum sa nu mai vorbim codat.Stiu ca esti vampir,si de asemenea stii si tu ca sunt vampir.am soptit.
Isi intoarse capul spre mine.
-Adevarat.
-De ce ai venit aici?o intreb.
-93 de ani sunt foarte plictisitori ca vampir.Alaska era plictisitoare,asa ca m-am hotarat sa ma mut.
Deci in sfarsit am primit un raspuns la intrebarea mea precedenta.
Mi-am ridicat instinctiv spranceana.
-Tu te hranesti cu sangele...oamenilor?spuse ea fortand ultimul cuvant.
Daca ma hranesc cu sangele oamenilor...e o intrebare banala atunci cand vorbesti cu um vampir.Dar asa cum suntem noi,vegetarieni....nu poti spune nimic rau despre aceasta intrebare.
-Nu!am spus simplu.
A rasuflat usurata.
-Noi spunem ca ar fi ca o dieta vegetariana in sensul vampiric.
-Noi?intreba ea.
-Eu imreuna cu fratii si parintii mei.am spus cu un ton de evident.
Dintr-o data a cazut in transa gandurilor.Statea uitandu-se la mainile ei de un alb imaculat.Din atitudinea ei pot sa imi dau seama ca e pe cont propriu.
-Sa inteleg ca tu nu ai avut prea multa companie vampirica,nu?am intrebat neputand opri un chicot.
Doar cativa Volturi.I-am intalnit cat timp raportam o incalcare a regulilor.Dar nimeni cu care sa imi petrec eternitatea.raspunse ea.
Dintr-o data mi-a venit in minte intrebarea pe care am uitat sa o pun mai devreme.
-Omori oameni?spun eu inghitind in sec.
-Niciodata.a spus hotarata.
O alta intrebare mi-a trecut prin minte.
-Deci,esti vegetariana?
O speranta nelinistita mi-a acaparat sentimentele.O speranta pe care nu o intelegeam.
-Daca se poate spune asa,da.spuse dand din cap.
Clopotelul suna zgomotos,acaparand atentia elevilor.M-am indreptat spre catedra domnului Marshall cu foile in mana.Trebuia sa stau la rand,pentru ca in fata mea elevii tre impingeam pentru a iesi mai devreme din clasa.Eu unul nu ma grabeam.Oriunde as fi plecat nu as invinge plictiseala.
Am vazut-o pe Bella iesind din clasa.Parul ei ciocolatiu flutura prin aerul de pe hol.Ma intrebam ce miros avea atunci cand era om.Raspunsul la aceasta intrebare nu il voi afla niciodata.Dar ceva imi spune ca era cel mai dulce miros care exista.
Am iesit din clasa uitandu-ma pe hol in speranta ca inca sa o mai vad pe Bella.Nu stiu de ce faceam asta.Pur si simplu asta imi doaream.
Mai aveam doua ore.Spaniola si Matematica.Lucruri usoare ca si celelalte de alfel.
Cand ma indreptam spre ora de Spaniola,am simtit o mana pe umarul meu.
-Hei,omule!
-Salut!
-Am auzit ca ai stat cu noua vampiroaica la ora de Biologie!spuse el batand un apropo.
-Mda...avem noroc.E vegetariana!am spus cu un zambet stupid pe fata.
-Pe bune?
-Asta am spus,nu?am intrebat badjocoritor.
Emmett nu a mai spus nimic,insa a grabit pasul ajungand in clasa inaintea mea.Ora asta Emmett va sta pe undeva prin spate.Intotdeaunsa vroia ca la ora de Spaniola sa stea cu mine in banca,dar profesorul niciodata nu il lasa.Ii spunea ca ii sta mai bine in spate.
Toata ora ne-a vorbit despre un film spaniol care(spunea el)ca a luat cele mai multe premii.Nu l-am ascultat,chiar nu aveam de ce.
-Ora se termina la fel de repede precum cea de Biologie.Am iesit din clasa vrand sa plec spre urmatoarea ora,dar apoi am auzit vocea Jessicai Stanley.
-Edward!Hei,buna!spuse ea afisand un zambet.
-Buna!am spus cat de rece am putut.
-Nu ai vrea sa...ah...sa mergem sa vedem filmul despre care am discutat la ora?intreba ea incantata.
-Regret,am vazut filmul si nu mi-a placut!am spus la fel de rece ca un cub de gheata.
Staley facu o fata ca de mort,apoi spuse:
-O,imi pare rau!Poate alt film...spuse ea incercand sa propuna o iesire.
-Nu cred!
Dupa ce am spus asta se intoarse in partea opusa in care trebuia sa merg eu.Mersul ei ca de fite ma facea sa chicotesc.Era clar ca vroia sa arate ca nu o prea afecteaza respingerea mea,insa nu ii iesea foarte bine.
Am plecat spre urmatoarea mea ora zambind,amintindu-mi mersul Jessicai.
Ora aceasta va trebui sa stau in banca cu Newton.Baiatul asta nu isi putea stapani deloc gandurile.In loc sa fie atent la ora(nu ca eu as fii prea mult),el se gandea la fetele cu care a mai iesit,cat de bine saruta fiecare,noptile pe care le petrecuse cu ele.
Cand am intrat in clasa l-am vazut pe Newton stand in partea lui de banca,ca de obicei,cu gandul aiurea.M-am asezat in banca inca zambind.Eram curios cine era noua fata care i-a furat inima,din nou.
-,,E asa frumoasa...Doamnea pot sa imi si imaginez cum saruta"gandea el salivand.
O noua fata de care era obsedat Newton.
-,,Sper ca Bella sa accepte invitatia mea la acel nou restaurant din Seatle"
Ce?Bella?
Daca idiotul de Mike se indragostise de Stanley,cum poate resista frumusetei de vampir a Bellei.Cred ca in legatura cu Alice si Rose,stia ca daca se leaga de ele va avea parte de un box pe cinste.
-Domnule Newton!striga domnul Smith.
-Ce...ce?Ah,da domnule!spuse Newton ridicandu-se in picioare.
-V-as ruga ca pentru data viitoare sa fiti mai atent la ore,si nu sa visati pasarile calatoare. spuse profesorul uitandu-se derios la idiotul de langa mine.
-Am inteles!spuse Newton asezandu-se in scaunul lui.
Mi-am inabusit greu un chicotit,care ameninta sa iasa.In afara de acest incident ,,tragic" nimic nou nu s-a mai intamplat.
Dupa ce clopotelul anunta sfarsitul orelor pe acea zi,am zbughit-o afara.M-am indreptat spre Volvo-ul meu.In el se aflau 4 persoane.Rose,Emmett si Alice erau pe banca din spate,iar Jasper era pe scaunul pasagerului.Toti patru ma astepatu pe mine pentru a putea merge acasa.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------
regret ca nu am putut scrie mai mult dar cum v-am mai spus...temele astea ma omoara,iar profesorii parca au inebunit.Sunt sigura ca fiecare dintre voi aveti aceasi problema si sper sa ma intelegeti.

Capitolul 1:O alta lume

PDV Bella



Din nou si din nou!Acelas lucru il voi repeta la nesfarsit.Este cel mai plictisitor lucru p care l-am facut in toata existenta mea:liceul.Sau se mai poate spune purgatoriu.Era un chin,cel mai stupid lucru.Partea proasta era ca nu aveam pe nimeni cu care sa imi ocup timpul.Si modestul meu dar ca vampir era sa opresc timpul.Nu l-am mai folosit de mult,acest lucru ca sa nu imi mai amintesc ca eram inghetata la 17 ani pentru eternitate.
Aici,in Alaska era de-a dreptul plictisitor.Oamenii se fereau de mine in fiecare zi,lasandu-ma singura cu plictiseala mea,cu gandurile mele.Stateam singura in banca la fiecare ora si acest lucru ma mai linistea.Nu puteam permite apropierea nimanui de mine,asta ar insemna o scapare de la obisnuita mea dieta vegetariana.
Intr-o zi am auzit o eleva vorbind cu o prietena de a ei,despre verisoara ei care sta in Forks si ca este un oras care ploua mai tot timpul.Stiam tot ce trebuia sa se invete la liceu pe derost,asa ca nu as pierde nimic daca m-as muta.
Mi-am aranjat totul pentru ca maine sa plec in Forks.Nu aveam multe haine,asa ca le-am luat pe toate.Bani aveam destui pentru ca directorul liceului a dat cateva burse la cei mai destepti elevi,printre ei fiind si eu.Din cauza faptului ca nu mananc mancare si sangele de animal nu trebuie platit,am foarte multi bani stransi,pe care rar ii folosesc.Mi-am cumparat o casa in Forks,care era foarte mare pentru o singura persoana.Dar nu conta.
M-am inscris la liceul din Forks dand un telefon care continea date personale.Eram in totalitate gata sa plec in Alaska.
A doua zi am ajuns la aeroport la ora 9:30,iar zborul era la 10:00.Am asteptat linistita avionul,evitand pe cat posibil oameni care erau aici din acelas motiv ca mine.Am urcat in avion la 10:25.La ora 18 eram deja in Forks.Am venit cu Taxi-ul pana la casa mea cea noua.Mi-am petrecut toata noaptea aranjandu-mi casa.Doar de simplul fapt de a scapa de plictiseala,care era de-a dreptul chinuitoare.La ora 8: 30 m-am hotarat sa ma pregatesc de scoala.Elevii de aici erau in al doilea semestru.In Alaska eram pe la jumatatea semestrului unu.
Am iesit din casa vrand sa intru in masina ca sa pot sa plec.Dar mi-am amintit cat de uituca puteam sa fiu.Am uitat sa aranjez sa mi se aduca Porshe-ul meu rosu in nouk meu oras.Asa ca,draga,Bella...rabda.Am luat un Taxi pentru a ma duce la scoala.
Imediat ce soferul opri in fata liceului,m-am dat jos din masina si i-am intins o bacnota si dupa aceea indreptandu-ma spre intrare,neasteptand restul.Elevii se indreptau in toate directiile.M-am dus la secretariat,vrand sa imi iau orarul.La receptie statea o femeie de varsta a doua.Am citit rapid numele dupa ecusonul femeii,care statea prins cu o clemuta de bluza.Deci,Dna Cope.
-Buna ziua!am spus eu.
-Buna ziua!mi-a raspuns.Tu trebuie sa fii Isabella Swan,eleva cea noua.
-Da,eu sunt!
-Dec,astea sunt niste formulare care trebuiesc semnate de fiecare profesor din orarul de astazi.Mi-l vei returna la sfarsitul zilei.Iar acesta este orarul tau.imi spuse intinzand niste hartii.
Le-am luat si am plecat spre prima mea ora:Engleza.O ora usoara.O stiam al perfectiune.93 de ani de liceu mi-au permis sa nu mai am nevoie de invatat.Ma plimbam pe holurile pline cu elevi care mergeau in toate partile.
Am intrat in sala de curs cu o viteza cat se poate de umana.Profesorul inca nu venise.Am decis sa ma asez intr-o banca din spatele clasei unde nu era nimeni.Imediat ce mi-am pus micul ghiozdanel pe scaun,un baiat cu un pa blond-castaniu se apropia de mine.Avea un miros dulce,dar nu destul de tentant pentru mine.
-Buna!ma saluta el.Eu sunt Mike...Newton.
-Buna!i-am raspuns.
-Tu esti Isabella Swan,nu?ma intreba.
-Bella.l-am corectat eu.
In spatele lui veni doua fete.Una cu parul blond,iar alta cu parul brunet.
-Buna!Eu sunt Jessica Stanley.imi spuse fata cu parul blond.
-Iar eu sunt Angela Weber.imi spuse bruneta.
-Bella.m-am prezentat.
-In pauza de pranz vei sta la masa cu noi,nu?ma intreba Mike.
-Da,sigur.le-am spus eu zambindu-le.
Mi-au zambit si ei,apoi se duse fiecare la banca lui.Peste cateva minute a venit si profesorul cu o fata de plictisit.Il intelegeam.Plictiseala,plictiseala...ce poate fi mai rau?
M-am ridicat din banca si m-am indreptat spre catedra profesorului.I-am arata hartia pe care trebuia sa semneze.
-Tu esti Isabella Swan,nu?ma intreba el.
-Bella.am corectat eu pentru a mia oara in existenta mea.
-Te poti intoarce in banca.imi spuse el dupa ce semna formularul.
Uramatoarele doua ore au fost de-a dreptul plictisitoare.La inceput de fiecare ora ma duceam sa imi semneze profesorul formularul ala stupid.Se parea ca astazi eram total in centrul atentiei.Si acest lucru nu imi placea niciodata.Preferam sa fiu vampirul ascuns intr-o cladire cu oameni.Nu imi doream sa fiu nici o criminala,omorand oameni.Cu totul ca sangele uman era de o mie si una de ori mai tentant decat sangele de animal,nu vroiam sa fiu o ucigasa.Chiar si inainte sa devin vampir eram o fata educata de parintii mei,Renee si Charlie Swan.Asta era partea mea umana.Nu imi placea sa omor oameni,mai putin distrugator era sa traiesti cu ei.Mai putin distrugator pentru sufletul meu.
Cand sunetul clopotelului anunta pauza de pranz,m-am ridicat dupa scaunul meu, indreptanu-ma spre usa.Cand am deschis usa,o privire nerabdatoare imi aparu in fata.Era Mike.
-Nu uita ca mi-ai promis ca vei lua masa cu noi astazi.imi spuse el cu un zambet urias pe fata.
As fi putut paria ca niciodata nu ar fii vrut sa iau masa cu el.Asta ar insemna cu un elev mai putin in acest liceu.
As fi putut paria ca niciodata nu ar fii vrut sa iau masa cu el.Asta ar insemna cu un elev mai putin in acest liceu.
-Ok.am spus.
-Bine…haide dupa mine.imi spuse el incepand sa mearga.
Am coborat incet scarile,nevrand sa il fac pe Mike sa cada.Am zambit la gandul cand Mike ar fii cazut.
Cand am intrat in cantina am simtit un miros puternic de vampir.Am oprit timpul din instinct.Am inceput sa ma uit prin toate partile.Numai elevi care mancau si vorbeau.M-am mai uitat in continuare sa vad de la cine vine acel miros de vampir.Si apoi am vazut.La o masa cat se poate de retrasa statea doua fete si trei baieti.O fata avea parul scurt,brunet asezat in forma de tepi,iar cealalta incredeibil de frumoasa cu parul blond,desfacut lasat pe umeri.Baiatul care statea langa bruneta aveam parul blond si ochii albastri,iar cel ce statea langa blonda era masiv,parul cret,brunet.Ii puteai vedea muschii chiar si prni hanoracul negru cu care era imbracat.Ultimul baiat de la acea masa nu avea nici o fata langa el.Avea parul aramiu si ochi de un auriu frumos.Privirea lui imi spunea ca,cauta pe cineva prin incapere.Banuiesc ca si el a simtit mirosul meu de vampir.Toti cei cinci erau albi ca varul ceea ce inseamna ca mirosul acela de la ei veneau,si nu m-am inselat eu.
Am redat timpul inapoi.Mike se grabea spre masa la care erau Jessica si Angela.Deodata si ceilalti vampiri isi indreptara privirile spre mine.Era clar ca au simtit prezenta mea.M-am asezat la masa,intre Angela si Mike,fata in fata cu Jessica. Oare erau si ei vegetarieni?Sau poate ca sunt ca oricare alti vampiri.Dar daca sunt la fel ca ceilalti,de ce stau intr-o incapere plini cu oameni.
-Bella!spuse Jessica intrerupandu-ma din gandurile mele.Edward Cullen se uita la tine.
-Edward Cullen?am spus eu ridicand o spranceana.
-Baiatul din spatele tau.ma lamuri ea.
Am oprit timpul din nou,uitandu-ma in spate.Era el.Un vampir dintre cei cinci se uita la mine.Parea speriat.M-am uitat la el impreunandu-mi sprancenele.Ochii lui s-au indreptat spre bruneta.Dintr-o data am inghetat.Cum putea sa faca asta?Darul meu imi permite sa opresc timpul si nimeni sa nu isi dea seama de asta.Dar el…el poate sa isi miste ochii asta insemnand ca e constient de ce face.Deci el a vazut ca timpul s-a oprit si poate stie si cine la oprit avand in vedere faptul ca eu sunt singurul vampir strain din incapere.
Am redat timpul la loc,intorcandu-ma spre masa mea.Deodata sunetul clopotelului ce anunta sfarsitul pauzei de pranz,rasuna in toata cantina.Elevii incepura sa paraseasca cantina,dar eu inca mai mai gandeam la acei vampiri.
-Hei,Bella!ma striga Mike.Pauza s-a terminat.
-O,scuze!Nu imi dadusem seama de asta!am spus incercand sa ma scuz.
-Nu-i nimic,haide!imi spuse.
M-am ridicat de la masa,in liniste,si l-am urmat pe Mike.Urmatoarea ora aveam biologie.Ma gandeam sa chiulesc,dar a lipsi tocmai in prima zi de scoala nu era tocmai o idee chiar asa de buna.Si vroiam sa stiu ce e cu cei cinci vampiri.Vroiam sa stiu daca erau un pericol pentru oameni,si daca erau,Volturi trebuiau anuntati.Chiar si pentru un vampir,acel Edward Cullen era superb.
Mike m-a condus pana la ora de biologie.Cand am ajuns am spus acel tipic ,,Pa!”,apoi am intrat in casa.Profesorul mi-a semnat formularul,apoi m-a condus in prima banca dupa randu-l din mijloc.M-am asezat,scotandu-mi cartile din mica mea geanta.Dintr-o data mirosul de vampir m-a lovit din nou.Nu m-am uitat,nu vroiam sa ii vad privirea lui care arata clar ca era speriat.L-am simtit tragand scaunul,liber,de langa mine.
Profesorul a inceput sa vorbeasca despre fazele mitozei.Se pare ca vom avea de lucru in echipa.A venit la fiecare la banca lasand o cutiuta cu cateva diapozitive.Domnul Marshall ne explica ce trebuie sa facem dupa aceea s-a intors spre catedra uitanu-se pe niste hartii.
-Domnisoarele primele!a spus Edward.
Am tras microscopul aproape de mine,fixand un diapozitiv pentru al analiza.
-Profaza.am spus incet.
A deschis gura,vrand sa zica ceva,apoi a inchis-o la loc,apoi a scris pe foaie raspunsul. Am impins microscopul in directia lui.El a schimbat diapozitivele apoi l-a analizat.
-Anafaza.a spus increzator,impingand microscopul spre mine.
Am analizat din nou diapozitivul.Nu stiu de ce pune atata accent pe exercitiul asta.Este foarte usor.Poate pentru ca eu deja am studiata fazele mitozei de multe ori inainte.
-Telofaza.am spus.
Edward schimba diapozitivele apoi analiza din nou.
-Metafaza.spuse el uitandu-se suspicios la mine.
Ma gandeam cum sa il intreb daca e vegetarian sau nu.Nu stiam sigur cum sa incep conversatia ce era esentiala.Dar se parea ca nu trebuia sao incep eu pentru ca Edward a intrat in conversatie.
-Cati ani ai?a spus.
Nu stiam sigur ce sa ii spun.Ii puteam spune ca am 93 de ani,dar nu imi placea sa spun ca am atat de multi ani si sa arat ca la 17 ani,asa ca m-am hotarat sa ii spun la cati ani am fost inghetata.
-17.
-De cand ai 17 ani?
Punea si el niste intrebari…parca vrand sa ma incuie…sa spun tot.Dar nu l-am lasat sa faca asta.
-De ceva vreme.am spus uitandu-ma spre fereastra.
-Acum sa nu mai vorbim codat.Stiu ca esti vampir,si de asemenea stii si tu ca sunt vampir.a soptit.
-Adevarat.am aprobat intorcandu-mi capul spre el.
-De ce ai venit aici?ma intreba el din nou.
-93 de ani sunt foarte plictisitori ca vampir.Alaska era plictisitoare,asa ca m-am hotarat sa ma mut.
Si-a ridicat spranceana intrebator,dar am decis sa intreb si eu:intrebarea cea mai esentiala.
-Tu te hranesti cu sangele…oamenilor?de abia am spus cuvantul deoarece numai gandindu-ma la oamenii lipsiti de aparare in fata unui vampir insetat eram ingrozita.
-Nu!a spus.
Am rasuflat usurata.
-Noi spunem ca ar fi ca o dieta vegetariana in sensul vampiric.
-Noi?am intrebat nestiind la ce se refera.
Poate ca si ceilalti vampiri erau vegetarieni.Gandul acesta m-a facut sa ma simt usurata ca nu va trebui sa ma duc pana in Volterra ca sa anunt un masacru.
-Eu impreuna cu fratii si parintii mei.a clarificat el afisand un zambet.
Parinti?Frati?
Totusi eram geloasa pe el.Tot timpul cat a fost vampir a avut pe cineva cu care sa isi ocupe timpul.Eu…eu chiar nu am avut pe nimeni.Dar nici nu am cautat asa ceva.
A fost randul meu sa ridic o spranceana.
-Sa inteleg ca tu nu ai avut prea multa companie vampirica,nu?intreba el scotand un mic chicot.
-Doar cativa Volturi.I-am intalnit cat timp raportam o incalcare a regulilor.Dar nimeni cu care sa imi petrec eternitatea.am explicat.
-Omori oameni?a intrebat inghitind in sec.
Oare ce intrebare era asta.Eram geloasa pe oameni ca nu trebuia sa se plictiseasca intr-o eternitate dureroasa,si pe faptul ca ei pot imbatrani,noi nu.Dar de la asta la a ii omori era drum lung.
-Niciodata.am spus scurt.
-Deci,esti vegetariana?ma intreba el ridicand o spranceana.
-Daca se poate spune asa,da.am spus eu afisand un zambet.
Clopotelul suna zgomotos.Elevii incepura sa predea foile cu raspunsurile.Edward se ridica de la banca noastra ducandu-se spre catedra Dl-ui Marshall.
M-am ridicat si eu indreptandu-ma spre usa.Mai aveam doua ore.Vroiam sa ma duc acasa sa analizez familia lui Edward Cullen.Dar totusi trebuia sa mai stau la scoala